Tine povestile copilariei departe de spital!

0
O campanie tristă, marca a Pasi catre viata, ce necesită suportul nostru...


If it ain't Dutch, it ain't much!

5
...sau de ce vreau sa studiez in Olanda! (Master programme)

Eu si el

3


Știam că nu e nevoie de nimic mai mult decât de respirația lui agitată pe umărul meu.

Ori de câte ori îmi întâlnea privirea în calea lui răvășită, mi-o sfămâma fără pic de cruzime și fără grabă. Îmi analiza atent chipul, se uita la vasele de pe gât cum mi se umflă, asculta atent bătăile grăbite ale inimii, îmi strângea puternic mâinile de parcă ar fi fost un chirurg plastic în căutarea unei muze.

Zâmbeam ca un drogat. Neîncetat. Și ascultam liniștea ce ne înconjura. Și nu mă gândeam ce va fi mâine. Nu mă gândeam la ce a fost ieri. Eram acolo, iar el era lângă mine. Al meu.

Urban Soup Night

4

Ma bucur ca am reusit sa cunosc anul acesta o multime de oameni minunati si sunt sigura ca sunt multi alti "tweepeps" ce merita atentia noastra. De 9 ani tot ma implic in activitati de voluntariat, insa niciodata nu am fost atat de aproape de oameni si de nevoile lor.

Aseara am fost La motoare sa ajut la "fabricat" de limonada. Voluntari au fost destui, asa ca am ajuns doar sa fac o mica donatie si sa-mi savurez paharul de limonada alaturi de niste oameni tare simpatici mie (cum ar fi Simona Stanescu, Buddha, Adrian Ciubotaru, JustForFun).

Azi am ajuns la "Urban Soup Night", in parcul Tineretului, care-si dorea sa stranga bani pentru spitalul de copii Grigore Alexandrescu, acceptand donatii de la tinerii doritori de supa. Am ramas placut impresionata sa vad copilasi de 5-6 ani care stateau la coada sa ia o portie de supa (Eu stiu cat fugeam de supa cand eram mica... ce se schimba vremurile, maica!).

A venit lume multa si buna, m-a deranjat un nene gras pentru ca i-am surprins o conversatie telefonica in care se confesa "numai bloggari jegosi pe aici...", dar l-am parat si s-a facut dreptate (thanks to Adrian. Am vazut domnite frumoase care au sarit imediat in spatele meselor sa ajute la taiat/ pus/ amestecat... Oameni multi, harnici si mancaciosi! :) Si sa nu-l uitam pe maiestul bucatar, Copolovici!










Am avut parte si de o poveste irlandeza, spusa de trupa de dans Irish Way.




De la agonie la extaz

0
[Ne place sa ne desfatam cu un preludiu siropos.] E intuneric. Alerg nebun prin intuneric, urmarita parca de 2 faruri enervante...cand, parca-l vad... Imi vantura ceva puternic in fata si ma roaga sa fac o pauza din fuga mea si sa trag pe dreapta. Deschid timida geamul, de parca l-as lasa sa intre. El zambeste prelung si intinde mana, ce parca ar cere ceva. Apoi imi sopteste cateva cuvinte care trec pe langa mine ca prin ceata. Vroiam sa fug, sa merg mai departe, nu intelegeam de ce atunci si acolo.

Si el insista: "Actele la control". Ii arunc un zambet, un carnet si o carte de identitate. Si zambesc, din nou: "Nu stiu unde sunt actele masinii, am imprumutat-o de la PRIETENUL MEU pentru un drum scurt pana in oras. Lasa-ti-ma sa le caut" Dar care este nevoia ta? Ce gandesti acum?mi-ar fi placut sa-l intreb... In schimb, i-am spus si eu, timida: "Dar pentru ce...?"

El, apasandu-si palaria pe cap: "Folositi proiectoarele intr-o perioada in care n-ar trebui".
Eu, ma arat ingrozita "Proiectoare? Ce proiectoare? Nici nu stiam ca are asa ceva masina aceasta. De unde pot sa le opresc?" Si-i inmanez asigurarea. Talonul inca nu aparuse din teancul mare de acte in care scormoneam de 4 minute. Dar pe el parea sa nu-l deranjeze, decolteul meu ii tinea o companie calduroasa.

Se uita si pe talon: "A expirat rar-ul. Uitati-va aici! Ce data este?" Eu:"20.08.2009" El "9 puncte penalizare pt asta, 550 lei amenda, si va trebui sa va retin si talonul. A, si se mai adauga inca 2 puncte de la proiectoare" Simteam ca se anunta o dragoste nebuna. "dar nu stiam...Nu e masina mea, dupa cum v-am mai spus... a trebuit sa merg sa ...fac...niste cumparaturi...pt sora mea...ca doar ce a nascut"(acum 2 luni, dar ce mai conteaza?) si...ma grabesc...ca sora mea....Dar nu putem sa ne intelegem?"

El:"Dar ce intelegi prin a ne intelege?"
Eu, ma uit stanga-dreapta, realizez ca sunt in Buftea si ca habar n-am unde ar putea fi urmatorul bancomat (stiti, serviciile se platesc), scot 100 de lei, cat mai aveam in portofel, si-i intind.
El:"Domnisoara, ma jignesti. Vrei sa'ti mai dau eu? sau ce?" Si scoate un teanc de cateva milioane... [a produs bine in seara asta, ma gandesc eu] Eu"ma scuzati...[...]" Intre timp privirea-mi devine incetosata, pun fata de "cute puppy face". Simteam cum l-am patruns. Dar el pleaca. Iar eu incep sa plang, de nervi, si-l sun pe posesorul masinii pentru a-l instiinta de minunatul cadou.
[...]

Se intoarce. El zambea larg. Eu ma chinuiam sa-mi sterg lacrimile. El, "te rog nu mai fi trista". Eu ma uit confuza. Imi da actele mele si talonul masinii [ceea ce insemna ca scapasem de cele 9 pt si sa irosesc banii pe amenda aia infioratoare]. "uite...semneaza aici si aici si aici si, te rog, zambeste. uite...ia numarul meu si daca vei mai avea vreodata probleme..sau pur si simplu sa vorbesti cu cineva..."

AAAAaadica...e a doua oara cand ma opreste si pe mine un politist....si e a doua oara cand un politist incearca sa ma agate?!?? [si el care-mi batea obrazul ca am putut sa-l jignesc prin a-i oferi mita].

[Am scapat doar cu o amenda de 360 lei, pe motivul ca "nu a prezentat toate actele necesare..."]

Anybody up for some synchronized swimming?

0


De nebuni dai...la tot pasul! Și nu mă înțelege greșit, n-am nimic cu ei, atâta timp cât sunt niște nebuni simpatici. Spre exemplu, în vara aceasta, în timpul călătoriei mele pe o insulă spaniolă, am dat peste un exemplar (sau mai bine zis, ea a dat peste mine pentru că s-a cazat la câteva zile după ce trecusem pragul hotelului). Hotelurile din această staține erau toate foooarte vechi, însă puternic construite. Al nostru avea o formă de L mai curbat și în interior avea o maaare piscină (vă povestesc asta pentru a vă demonstra fenomenul de ecou ce se forma dacă vreun sunet mai înalt se propaga).

Într-o dimineață, undeva pe la 8, o oră destul de greu de digerat după ce ai petrecut toată seara, se aude o voce bărbătească țipând de zor: ”Wake Up! Come on, people, wake up! You’re missing the partyyyy!”. M-am întors pe partea cealaltă, ignorând-o.

Peste câteva ore, stând la piscină, aud aceeași voce. Curioasă, arunc priviri stânga-dreapta. O văd: o tipă cu aspect voluminos, undeva la 35 de ani, british 100%, care se chinuia de zor să se îmbrace într-un fel de halat de unică folosință. După ce l-a dat gata, a început să înfășoare de jur-împrejurul grupului ei de prieteni (și erau muulți) o bandă (ca acelea pe care polițiștii le folosesc pt a separa ”crime scene”-ul). S-a întins pe marginea piscinei, și-a ridicat picioarele în aer și a început iar să țipe:

Anybody up for some synchronized swimming?



(Dacă ai ochi destul de buni, o poți vedea aici pe nebună, este cea îmbrăcată în alb, cu pălărie albă)

Mihnea

1

Vă spuneam mai demult că s-a născut ultimul Paraschiv. Acum avem 10 luni, cam 11 kilograme și ne place să tragem fetele de păr...

Pare inofensiv, nu?

Dupa ce ne-am împrietenit:


Și rezultatul final nu pot să-l fac public...

O bucata de Maramures

0

Vă voi spune un secret. M-am săturat să caut în alte părţi ceea ce aş putea găsi chiar în propria "orgadă". Am pus punct plimbărilor în străinătate pentru ca am găsit un colţ de rai, o căsuţă în inima munţilor maramureşeni, în Borșa, care-ţi umple sufletul de pace şi fericire imediat cum intri pe uşa ei.

Şi cum nu sunt egoistă, m-am gândit să vă povestesc şi vouă despre ea. O poveste în imagini, pentru că imaginile au un impact mai mare decât cuvintele:


















(doamna Mirela, sufletul și ochii acestei case)






Și dacă doriți să puneți pauză grătarelor și lăfăitului în leagăn sau pe gazon, sunt o mulțime de obiectve turistice pe care le puteți vedea. Începând cu îngrijitele porți ale caselor:

Sau puteți pleca chiar cu o soție, dacă vedeți în fața casei un copac decorat cu oale și ulcele:

Puteți ajunge și la Mănăstirea Bârsana (dacă nu ești o fire credicioasă, poți intra macar să te joci puțin cu niște căprioare sau să te bucuri de flori):







Sau o plimbare cu telescaunul și eventual un popas de o noapte cu cortul în vârful muntelui. Poți vedea și Cascada Cailor și vă puteți avânta într-o călătorie mai periculoasă, pe munți cu ATV-urile, însoțiți de un ghid montan care nu vă va face viața mai ușoară. Cu siguranță vă veți întoarce cu niște povești frumoase de spus la nepoți. Puteți să profitați de ocazie și să vă plimbați cu mocănița. Un week-end cu siguranță nu-ți va fi suficient!

-----
Datele de contact ale proprietarei: Mirela Timiș, 0744828763
Str.Lacului, 2/A, Borșa, Maramureș.