1
Ieri am fost la vânătoare de apartamente cu un prieten, pe arterele centrale ale Bucureștiului, așa cum își dorește cel în cauză. La un moment dat, ne-am întâlnit cu un pinguin de la o agenție. Un tip grăsuț, cam la 40 de ani, nițel „colorat” la față, îmbrăcat cu o cămașă roz. Avea și un pinguin junior lipit de aripa dreaptă care n-a scos un sunet tot drumul. Judecând după gusturile sale vestimentare, am zis că vom ieși dezamăgiți din această experiență.
În anunț erau menționate următoarele: apartament 2 camere, central, zona Unirii (biserica Sf.Gheorghe), mobilat IKEA, modern, preț 300 euro.
Printre primele fraze ale pinguinului a fost: „Să știți că uneori în zonele astea centrale plătiți zona, alteori confortul.” Mi s-a părut puțin dubios, dar am zis să-l iert, că nu știe să poarte o conversație. Și am tot mers și-am mers, și-am mers și ne-am îndepărtat mult de săraca Biserică și-am ajuns aproape de Moșilor.
Intrăm într-un bloc vechi, cu siguranță posesor de bulină roșie, urcăm la etajul 1. Pinguinul: „Intrați, intrați! Să știți că apartamentul încă nu a fost încă mobilat, dar mobila e luată și imediat se aruncă!”
Bon. Prima cameră era mai mică decât o cameră normală de cămin. Din ea se trecea în cea de-a doua cameră, apartamentul avea forma unei cochilii de melc. Apoi urma o „chestie” de mai puțin un metru pătrat pe care o numeau „chicinetă”. Se ajungea apoi în baie, care era cu puțin mai mare decât o chicinetă.
Eu, naivă de felul meu, întreb: „Și unde se gătește aici?”
Pinguinul: „Se poate arunca o plită imediat, d-aia electrică!”
Eu: „Unde? Pe wc? Nu există loc pt așa ceva”
Proprietara, și ea de față spune spre salvarea ei: „Apartamentul ăsta e așa, mai pentru studenți.” Aș fi vrut s-o întreb pe „drăguță” dacă prin asta ea vrea să spună că 1. studenții sunt muritori de foame? sau 2.studenții au super mulți bani și mănâncă numai pe la restaurante?
Și unde mai pui că nu era nicio mobilă, pereții erau creți și îngălbeniți de la trecerea timpului, iar în loc de pardoseală erau aruncate 3 lemne pe jos? Și totul pentru rezonabila sumă de 300 de euro pe lună.
Nici să mă plătești și n-aș fi stat acolo!
În anunț erau menționate următoarele: apartament 2 camere, central, zona Unirii (biserica Sf.Gheorghe), mobilat IKEA, modern, preț 300 euro.
Printre primele fraze ale pinguinului a fost: „Să știți că uneori în zonele astea centrale plătiți zona, alteori confortul.” Mi s-a părut puțin dubios, dar am zis să-l iert, că nu știe să poarte o conversație. Și am tot mers și-am mers, și-am mers și ne-am îndepărtat mult de săraca Biserică și-am ajuns aproape de Moșilor.
Intrăm într-un bloc vechi, cu siguranță posesor de bulină roșie, urcăm la etajul 1. Pinguinul: „Intrați, intrați! Să știți că apartamentul încă nu a fost încă mobilat, dar mobila e luată și imediat se aruncă!”
Bon. Prima cameră era mai mică decât o cameră normală de cămin. Din ea se trecea în cea de-a doua cameră, apartamentul avea forma unei cochilii de melc. Apoi urma o „chestie” de mai puțin un metru pătrat pe care o numeau „chicinetă”. Se ajungea apoi în baie, care era cu puțin mai mare decât o chicinetă.
Eu, naivă de felul meu, întreb: „Și unde se gătește aici?”
Pinguinul: „Se poate arunca o plită imediat, d-aia electrică!”
Eu: „Unde? Pe wc? Nu există loc pt așa ceva”
Proprietara, și ea de față spune spre salvarea ei: „Apartamentul ăsta e așa, mai pentru studenți.” Aș fi vrut s-o întreb pe „drăguță” dacă prin asta ea vrea să spună că 1. studenții sunt muritori de foame? sau 2.studenții au super mulți bani și mănâncă numai pe la restaurante?
Și unde mai pui că nu era nicio mobilă, pereții erau creți și îngălbeniți de la trecerea timpului, iar în loc de pardoseală erau aruncate 3 lemne pe jos? Și totul pentru rezonabila sumă de 300 de euro pe lună.
Nici să mă plătești și n-aș fi stat acolo!
Postări
